Fragul

 

       Mulţi confundă fragii cu căpşunii, ceea ce este parţial greşit: căpşunii de fapt provin din fragi. Încă în epoca primitivă se găsea peste tot în lume, se presupune că a fost una din delicatesele omului primitiv.

Având o asemena istorie lungă nu-i de mirare, că cunoaştem mai multe mii de soiuri. Şi azi se găsesc soiurile sălbatice dintre care cel mai cunoscut sânt fragii de pădure. În pădure fragii sânt printre prevestitorii primăverii, astfel după lipsa de vitamine din iarnă, acesta este primul fruct ce creşte proaspăt şi se poate consuma. Se poate obţine din el o cantitate însemnată de vitamine, deoarece fragii conţin multe vitamine B şi C respectiv calciu, potasiu, fier şi fluor.

Fragul comun (Fragaria vesca) este o specie diploida cu flori hermafrotide, Se intalneste in flora spontana, in paduri pana in regiunea pasunilor subalpine. Fructul este deosebit de aromat, dar cu dimensiuni foarte mici, motiv pentru care cultura acestuia nu prezinta importanta economica.

Fragul de camp (Fragaria viridis) are fructe gatuite, de asemenea aromate intens, care se desprind mai greu de pe pedicel. Este intalnit si la campie, in imediata vecinatate a padurilor, in valcele, atc.

Ecologie si raspindire: o planta cu tulpina scurta, frunze in rozeta, flori mici si albe si fructe mici , conice, rosii sau albicioase.

Perioada de vegetatie: o planta perena

Periada de recoltare: se utilizeaza frunzele, care se rup fara petiollul principal, recoltate din iunie pina la inceputul lunii octombrie, precun si fructele coapte