Silvoterapie: Fagul
Fiti sanatosi cu ajutorul copacilor!
Denumirea botanica: Fagus silvatica
Raspandire: este prezent in toata Europa. Este o specie foarte des intalnita, in padurile de fagi sau mixte.
Originea: se crede ca provine din emisfera nordica.
Perioada de inflorire: aprilie-mai.
Aspectul: este usor de recunoscut, dupa scoarta neteda, de culoare gri-argintie. Poate atinge o inaltime de 40 de metri. Coroana este mare, boltita si foarte ramificata. Frunzele au o forma eliptica-lunguiata (4-10 cm), sunt de un verde mai deschis, acoperite cu perisori. Florile, masculine si feminine, cresc in manunchiuri indreptate fie in jos, fie
Denumirea botanica: Fagus silvatica
Raspandire: este prezent in toata Europa. Este o specie foarte des intalnita, in padurile de fagi sau mixte.
Originea: se crede ca provine din emisfera nordica.
Perioada de inflorire: aprilie-mai.
Aspectul: este usor de recunoscut, dupa scoarta neteda, de culoare gri-argintie. Poate atinge o inaltime de 40 de metri. Coroana este mare, boltita si foarte ramificata. Frunzele au o forma eliptica-lunguiata (4-10 cm), sunt de un verde mai deschis, acoperite cu perisori. Florile, masculine si feminine, cresc in manunchiuri indreptate fie in jos, fie
La maturitate se deschid si isi descopera fructul: jirul.
Partile folosite: scoarta, mugurii, frunzele, ramurile tinere.
Jirul: fructul fagului are valoare nutritiva. La tara, miezul lui se mananca precum alunele. In cantitate mare, produce dureri de cap.
Istoric
Fagul are o istorie foarte veche, care ajunge pana in era tertiara. Numele este de origine greceasca - phagein - si inseamna "a manca", cu referire la fruct (jirul), care este comestibil. In Evul Mediu, despre puterea lui vindecatoare putem afla din scrierile calugaritei Hildegard von Bingen, care il descrie ca remediu impotriva febrei si a icterului de ficat (galbenare), dar si pentru vindecarea ranilor. Din pacate, astazi fagul "ca medicament" nu mai este utilizat oficial, in ciuda calitatilor sale recunoscute.
Efecte terapeutice principale
Scoarta: febrifug, antidiareic, tonic amar.
Lemnul: gudronul extras din lemn este folosit la tratarea bolilor de piele.
Cenusa de lemn: lesia obtinuta prin fierberea ei cu apa trateaza negii.
Mugurii: sunt recomandati in litiaza urinara.
Fagul in medicina populara
Statisticile au aratat un lucru extrem de interesant: in comparatie cu alti copaci, de pilda cu stejarul, fagul este lovit de trasnet de 54 de ori mai putin. Explicatia ar putea fi forma radacinii. Copacii cu radacina plana, ramificata si foarte intinsa atrag, se pare, mai rar fulgerele, decat cei cu radacina ascutita, infipta ca un par, adanc, in pamant. Iata principalele sale utilizari:
Uz intern
Diaree, dizenterie: decoct dintr-o lingurita de scoarta de fag maruntita la o cana de apa. Se beau doua cani pe zi.
Febra: decoct dintr-o lingurita de scoarta maruntita si doua linguri de scoarta proaspata, la o cana de apa. Se fierbe pana da in clocot. Se strecoara. Se bea intreaga cantitate, inghititura cu inghititura.
Litiaza urinara: infuzie din doua lingurite de muguri, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Se lasa sa se infuzeze 15 minute. Se beau doua cani pe zi.
Urcior: aceeasi infuzie se foloseste in cataplasme aplicate pe pleoapa bolnava.
Uz extern
Reumatism: se fac bai de 15 minute cu fiertura de ramuri tinere si frunze de fag. Se toarna in apa din baie (37gr.C).
Rani:
se aplica pulbere de frunze uscate, peste care se leaga un pansament sterilizat;
se prepara o pasta de cenusa de lemn de fag, ulei de sunatoare si ceai de nalba. Se aplica pe abcese si rani.
Ezoterism
Fagul corespunde cu cifra 1 si cu planeta Saturn, cu ziua de sambata, cu metalul plumb, cu culorile negru si cenusiu.
Betisoarele din lemn de fag, taiate egal, erau folosite in oracolele celtilor. Pe fiecare bat erau gravate semne runice, dupa care erau asezate pe o tipsie de argint. Se intindea o panza alba, pe pamant sau pe o masa, si dupa rugaciunea pregatitoare, se scoteau unul dupa altul trei betisoare. Ordinea runelor extrase, semnificatia fiecareia dintre ele in parte, dar si relatia dintre ele alcatuiau mesajul general al oracolului.
Lemnul de fag era folosit si pentru fumigatii, de catre samanii siberieni.
In Romania: In aproape toate regiunile tarii, de Armindeni (inceputul primaverii) se pun la poarta sau la intrarea in casa frunze de fag, in speranta ca ocroteste casa de rele. In Oltenia, exista un intreg ritual legat de confectionarea sicriului pentru mort, din lemn de fag. Lemnul e adus din padure de cinci mesteri, iar pe durata confectionarii "tronului", trei bocitoare canta melodii ceremoniale.
In medicina magica romaneasca, din scoarta de fag se faceau discuri mici, de marimea buboaielor. Se aplicau pe ele o noapte, apoi se legau intr-o carpa si se aruncau in drum, ca sa ajunga la altul...
Terapie psihica
Fagul semnifica "rigoare". Ordoneaza si clarifica. Trezeste sentimente de securitate si stare de bine, instinctul matern si impresia de siguranta impotriva agresiunilor din exterior. Stie sa ne asculte. Daca simtiti dorinta sa comunicati cu un partener cu suflet tandru si intelegator, alegeti un fag. El simbolizeaza protectia, legaturile familiale, traditia, atasamentul, solidaritatea. Este un arbore rabdator, care ne ajuta sa ne eliberam energiile interioare blocate. Este un partener perfect pentru a ne reface energia inainte de a lua o decizie importanta. In perioada aceasta, cand fagul se pregateste sa intre in iernat, eliberat de obligatia de a-si hrani frunzele si fructele, energia lui este mai puternica ca niciodata. Daca il aveti la indemana, contemplati-i frumusetea si falnicia, apoi lipiti-va palmele si spatele de trunchiul lui. Rugati-l in gand sa va daruiasca o farama din energia sa, incercati s-o simtiti si s-o asimilati.
Efectul terapeutic asupra animalelor
Pasta preparata din cenusa de fag este foarte eficienta pentru vindecarea ranilor purulente. Jirul este un intaritor pentru toate speciile de pasari. Caprele si oile isi mentin sanatatea mancandu-l (amestecat in hrana obisnuita).
In bucatarie
Din aschiile de lemn de fag se poate prepara un otet foarte gustos. Se pun la macerat in vin.
Frunzele tinere se pot folosi pentru salate mixte sau in supe.
Jirul, curatat de coaja si macinat, se poate presa, pentru obtinerea unui ulei gustos si bogat in proteine. Dintr-un kilogram de jir se obtine circa o jumatate de litru de ulei (o cantitate apreciabila). Jirul poate fi consumat si crud (cu iaurt), prajit sau incorporat in paine. Intoxicatiile sunt foarte rare, si doar cand se consuma in cantitate mare.
In cosmetica
Cenusa de fag este folosita ca peeling pentru curatarea tenului. Are un efect usor antiinflamator si purificator. Odinioara, era utilizat ca baza pentru prepararea pastelor de dinti.
In gradina
Frunzele de fag pot fi imprastiate, toamna, pe sol, pentru a-l hrani.
Partile folosite: scoarta, mugurii, frunzele, ramurile tinere.
Jirul: fructul fagului are valoare nutritiva. La tara, miezul lui se mananca precum alunele. In cantitate mare, produce dureri de cap.
Istoric
Fagul are o istorie foarte veche, care ajunge pana in era tertiara. Numele este de origine greceasca - phagein - si inseamna "a manca", cu referire la fruct (jirul), care este comestibil. In Evul Mediu, despre puterea lui vindecatoare putem afla din scrierile calugaritei Hildegard von Bingen, care il descrie ca remediu impotriva febrei si a icterului de ficat (galbenare), dar si pentru vindecarea ranilor. Din pacate, astazi fagul "ca medicament" nu mai este utilizat oficial, in ciuda calitatilor sale recunoscute.
Efecte terapeutice principale
Scoarta: febrifug, antidiareic, tonic amar.
Lemnul: gudronul extras din lemn este folosit la tratarea bolilor de piele.
Cenusa de lemn: lesia obtinuta prin fierberea ei cu apa trateaza negii.
Mugurii: sunt recomandati in litiaza urinara.
Fagul in medicina populara
�
Uz intern
Diaree, dizenterie: decoct dintr-o lingurita de scoarta de fag maruntita la o cana de apa. Se beau doua cani pe zi.
Febra: decoct dintr-o lingurita de scoarta maruntita si doua linguri de scoarta proaspata, la o cana de apa. Se fierbe pana da in clocot. Se strecoara. Se bea intreaga cantitate, inghititura cu inghititura.
Litiaza urinara: infuzie din doua lingurite de muguri, peste care se toarna o cana de apa clocotita. Se lasa sa se infuzeze 15 minute. Se beau doua cani pe zi.
Urcior: aceeasi infuzie se foloseste in cataplasme aplicate pe pleoapa bolnava.
Uz extern
Reumatism: se fac bai de 15 minute cu fiertura de ramuri tinere si frunze de fag. Se toarna in apa din baie (37gr.C).
Rani:
se aplica pulbere de frunze uscate, peste care se leaga un pansament sterilizat;
se prepara o pasta de cenusa de lemn de fag, ulei de sunatoare si ceai de nalba. Se aplica pe abcese si rani.
Ezoterism
Fagul corespunde cu cifra 1 si cu planeta Saturn, cu ziua de sambata, cu metalul plumb, cu culorile negru si cenusiu.
Betisoarele din lemn de fag, taiate egal, erau folosite in oracolele celtilor. Pe fiecare bat erau gravate semne runice, dupa care erau asezate pe o tipsie de argint. Se intindea o panza alba, pe pamant sau pe o masa, si dupa rugaciunea pregatitoare, se scoteau unul dupa altul trei betisoare. Ordinea runelor extrase, semnificatia fiecareia dintre ele in parte, dar si relatia dintre ele alcatuiau mesajul general al oracolului.
�
In Romania: In aproape toate regiunile tarii, de Armindeni (inceputul primaverii) se pun la poarta sau la intrarea in casa frunze de fag, in speranta ca ocroteste casa de rele. In Oltenia, exista un intreg ritual legat de confectionarea sicriului pentru mort, din lemn de fag. Lemnul e adus din padure de cinci mesteri, iar pe durata confectionarii "tronului", trei bocitoare canta melodii ceremoniale.
In medicina magica romaneasca, din scoarta de fag se faceau discuri mici, de marimea buboaielor. Se aplicau pe ele o noapte, apoi se legau intr-o carpa si se aruncau in drum, ca sa ajunga la altul...
Terapie psihica
Fagul semnifica "rigoare". Ordoneaza si clarifica. Trezeste sentimente de securitate si stare de bine, instinctul matern si impresia de siguranta impotriva agresiunilor din exterior. Stie sa ne asculte. Daca simtiti dorinta sa comunicati cu un partener cu suflet tandru si intelegator, alegeti un fag. El simbolizeaza protectia, legaturile familiale, traditia, atasamentul, solidaritatea. Este un arbore rabdator, care ne ajuta sa ne eliberam energiile interioare blocate. Este un partener perfect pentru a ne reface energia inainte de a lua o decizie importanta. In perioada aceasta, cand fagul se pregateste sa intre in iernat, eliberat de obligatia de a-si hrani frunzele si fructele, energia lui este mai puternica ca niciodata. Daca il aveti la indemana, contemplati-i frumusetea si falnicia, apoi lipiti-va palmele si spatele de trunchiul lui. Rugati-l in gand sa va daruiasca o farama din energia sa, incercati s-o simtiti si s-o asimilati.
Efectul terapeutic asupra animalelor
Pasta preparata din cenusa de fag este foarte eficienta pentru vindecarea ranilor purulente. Jirul este un intaritor pentru toate speciile de pasari. Caprele si oile isi mentin sanatatea mancandu-l (amestecat in hrana obisnuita).
In bucatarie
Din aschiile de lemn de fag se poate prepara un otet foarte gustos. Se pun la macerat in vin.
Frunzele tinere se pot folosi pentru salate mixte sau in supe.
�
In cosmetica
Cenusa de fag este folosita ca peeling pentru curatarea tenului. Are un efect usor antiinflamator si purificator. Odinioara, era utilizat ca baza pentru prepararea pastelor de dinti.
In gradina
Frunzele de fag pot fi imprastiate, toamna, pe sol, pentru a-l hrani.
- MOLIDUL
Molidul (Picea abies L., H. Karst.) este o specie de arbori coniferi care pot
avea înălțimea până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis. Temperamentde semilumină, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop,mesteacăn). Ritidom brun-roșcat crăpat longitudinal. Înrădăcinarea este trasantă, de aceea suferind des doborâturi de vânt. Forma conic-piramidală se datorează creșterii din ce în ce mai scurte a crengilor, dinspre bază spre vârf. Molizii mai bătrâni, care cresc în desișul codrilor, își pierd crengile de la bază (acest fenomen se numește elagaj natural și se datorează faptului că lumina nu mai pătrunde la baza arboretului), coroana urcând spre mijlocul tulpinii. De asemenea, în condițiile unei lumini naturale slabe, aceștia prezintă o creștere laterală slabă, în comparație cu arborii mai izolați. Florile la molid sunt unisexuat-monoice, cele mascule producând foarte mult polen anemofil, care primăvara formează, în bătaia vântului, adevărați nori de praf gălbui în jurul arborelui. Florile femele apar ca niște mici ghemotoace, care după fecundare se transformă în conuri ai căror solzi adăpostesc sămânța; conurile sunt pendente , sămânța este înaripată. Preferințe pedologice: preferă solurile acide. Vârsta exploatabilitățiise situează în jurul vârstei de 90-110 ani. Răspândirea: pădurile de molid acoperă 22% din suprafața forestieră a României.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu