Biserica romaneasca ortodoxa de lemn din Intorsura Buzaului este mentionata intr-un tabel cu parohiile romanesti din 1797 si in conscriptia romanilor ortodocsi din 1805. O sursa de datare a acestui lacas de cult o constituie clopotul mic (stramutat ulterior in turnul bisericii de piatra, care s-a ridicat ulterior). Acest clopot este, conform traditiei, de pe timpul lui Stefan cel Mare, anul inscris pe el fiind 1475. In anul 1830, obstea de romani din Intorsura Buzaului constata cu tristete ca vechea biserica de lemn se degradase mult si era nevoie de o noua biserica. "Drept aceea - se spune intr-un document cuprins in studiul cercetatoarei Ioana Cristache-Panait - vazandu-se si aicea in parohia aceasta ce se numeste Intorsura Buzaului sfanta biserica de lemn de brad, facuta si tencuita cu var, din care pricina a fost ars lemnul, de toate putrede si derapanata fara a se putea mai mult prin nici o mijlocire a se ajuta sau carpai, fiind gata spre
surpare, dar nu prin mai multe proptele fiindu agatat si sprijinit coperisul ce era facut din sindrila (...) Intru aceea vreme, aflandu-se slujitori bisericesti si preoti, adica preot batran si duhovnic sfint[ia sa] par[intele] Gheorghe Neagovici se[nior], preot tanar par. Gheorghe Neagovici jun[ior], gociman Niculaie Stanciul, acestia ca niste osarduitori, impreua cu alti barbati cu chip de jurati si anumiti intocma ostenitori, cel dintai ca dascal si cantor, Moisi Negovici, Nicolae Tohanean, Gheor. Craciun, Radu Mocanu, Nicol[ae] Blidaru, Goci Nicol[ae] Aldea, Toma Bularca, acestia, ca intrupati, luand in sine dumnezeiesc indemn si ravna numai cu toti sa se apuce la cele de lipsa, mai intai de a zidi si a ridica sfanta biserica noua de piatra in Intorsura Buzaului".
In anul 1836, cu binecuvantarea episcopului Vasile Moga, s-au inceput lucrarile la noua biserica de piatra, ce va primi hramul "Cuvioasa Paraschiva", hram inlocuit ulterior cu cel al "Marelui Mucenic Gheorghe". Terenul ii fusese "din vechime spre acest sfarsit inchinat si daruit de catre vrednici de pomenire raposati parinti, mosi si stramosi, asa si acum intru asemenea, fara de nici o plata sau dare, s-au ingaduit si de catre urmatorii fii si mostenitori (ai) grof(lui) Nemes Ianos, lac[uitor] la Haghig, ca sa se ridice si zideasca sfanta casa de rugaciune sau bise[rica] spre vesnica pomenire a tot prea fericit neam". Sfintirea bisericii s-a facut in luna noiembrie 1836, prin ingaduinta si binecuvantarea episcopului Vasile Moga, prin "protopopul Haromsecului, Petru Pop, paroh al Bretcului, impreuna cu alti parinti, spre a se putea, mai incolo, prin parohii locului a se sluji sfanta liturghie".
Biserica s-a ridicat in parte cu cheltuiala lui Tampa Janos, din Borosneu Mic, care cu banii sai a "pus sa arda doua cuptoare de var (33 butii), obstea mai adaugand pana la 49 butii". Pentru zidarie au fost tocmiti mesteri sasi din Brasov, dar pentru prelucrarea lemnului "au fost tocmit un maistor roman de la Brasov, cu numele Gheorghe Sindilica".
De la vechea biserica s-a pastrat fundamentul si predoslovia scrisa cu slove chirilice de Nicolae Frates junior, dascal "langa sfanta neunita biserica romaneasca din orasul Prejmer", cum se numea el. Predoslovia cuprinde evenimente petrecute intre 1835-1837. Biserica veche a fost asezata in cimitirul de azi, langa fosta scoala romaneasca.
La inaltarea noii biserici au contribuit, pe langa obstea satului, si 86 de persoane din afara localitatii. Asa cum arata protocolul bisericii, intaietatea a fost acordata celor 46 de "straini", localnicii urmand apoi, sub 176 numere curente, multi dintre acestia fiind inregistrati cu doua sau chiar trei "daturi" (probabil succesive). Dintre straini, o mare contributie a avut-o Vartolomei Moroianu din Purcareni (in amintirea fiului sau Gheorghe, mort in anul 1835), care a dat 500 florini "nemtesti" [renani]. Alti ctitori din afara satului au fost: Oprea Trandaburu, tot din Purcareni, Gheorghe Nika Nikifor, "locuitor in cetatea Brasovului" s.a.
Cei care au facut donatii dupa anul 1837, sunt grupati in darea de seama din mai 1841, ca "ajutornite", fara numele fiecaruia, totalizand 278 poporeni (si 1437 fl. r. si 27 cr.). Intre numele de donatori, jurati, epitropi, "ostenitori" se inscriu familiile: Bularca, Baciu, Tohaneanu, Noriceanu, Nita (Nitu), Mocanu, Macelaru, Munteanu, Aldea, Blidaru, Barbu, Radu, Carstea, Despa. Participarea localnicilor si a "strainilor" la construirea bisericii de piatra de la Intorsura Buzaului imprima acesteia puterea de simbol al solidaritatii romanesti, fapt care nu era deloc singular in epoca.
Intr-o dare de seama din 6 februarie 1854 se spune despre casa parohiala ca a fost zidita de obste, precum si "casa de scoala, sura, grajdul, casa cea din curte si fantana de preotul acum slujitor, si anume pr. Gheorghe Neagovici". Intre timp, casa parohiala dispare, iar in anul 1868 se mentioneaza lipsa ei.
In timpul revolutiei de la 1848, biserica sufera distrugeri din partea secuilor insurgenti. Cheltuielile facute cu reparatia bisericii au fost de 309 fl.r., 5 creitari, stransi cu discul, "pre 22 de foi sau castigat", dar s-au facut si "din daruirea inaltului nostru imparat, la anul 1852, mai 30, spre despagubirea sfintei noastre biserici din vremea revolutiei" (200 fl.r.). Biserica este in forma dreptungiulara, cu altarul in forma de semipentagon, cu doua abside, fiecare avand in prelungirea lor ogive in stil bizantin, simetrice si regulate. Plafonul are forma de calota sferica, naosul este construit in bolta semicilindrica, iar iconostasul este din lemn. Tinda este despartita de naos, printr-un zid de caramida, trei bolti semicilindrice, de unde se urca in podisor si la turla. Boltele de la altar si naos nu sunt despartite prin arcade.
Dintr-un proces-verbal datat la 6 februarie 1854 rezulta ca plata preotului era o ferdela de porumb, iar a cantaretului 25 creitari de familie. In anul 1867, pr. Alexe Neagovici initiaza fondul bisericii, care provenea din donatiile de cereale, din taxele pentru grofi si apoi de la miri cate 2 coroane. Din anul 1897 s-a infiintat si fondul daniilor pentru pomeniri, initiat de vaduva Domnica Barbu, care a daruit bisericii o bucata de pamant, vandut apoi mostenitorilor cu suma de 1.800 de coroane, dania s-a facut cu scopul ca veniturile sa fie ale preotilor slujitori. Fundatia s-a pierdut in timpul primului razboi mondial; din 1900 apare si fondul lumanarilor. Din "Consemnarea specifica a ofertelor benevole pentru monumentul arhiepiscopului si mitropolitului Andreiu", intocmita in 1899, rezulta ca prin grija preotului Alexie Neagovici, de la credinciosii din parohie s-a strans suma de 13,3 fileri. In inventarul "despre averea miscatoare si nemiscatoare a Bisericii si scoalei greco-reseritene Intorsura Buzeului in anul Domnului 1868", sunt consemnate: biserica de piatra, trei clopote in turn, opt icoane mari si 12 mici, carti bisericesti, obiecte de cult, cimitirul, scoala confesionala "de lemn cu doua odai".
In urmatorul inventar cunoscut, cel din 1872, sunt consemnate urmatoarele bunuri: biserica purtand hramul "Sfantul Gheorghe", "de zid, coperita cu tigla", din 1840; scoala confesionala "din lemn, coperita cu sindrila", din 1860; casa parohiala, din 1828; cimitirul vechi donat in 1855 "de baronul Sent Keresti Sigismund"; 56 de obiecte de cult (doua clopote din 1852, donate de George Bobesiu, Dumitru Olteanu si Ioan Bobesiu); un policandru de sticla, daruit de Constantin Popica in 1851, o "pareche de cununi de feru, daruite de Tanase Moroianu la anul 1850", 12 sfesnice, 18 icoane "de lemn poleite", din care 12 praznicare; 21 piese de vesminte, un antimis de panza din 1852, trei prapori din par de camila, unul donat de George Cristea in 1856, un epitaf de panza din 1821, 20 de carti si "manuscripte".
Nu se cunoaste data cand s-a executat prima pictura a bisericii. In insemnarea de repictare din anul 1954 (in altar pe sud) este reamintit doar anul 1840, anul terminarii zidirii bisericii. Pictura de pe iconostas s-a executat in stil bizantin, in anul 1954, de pictorul Gheorghe Ciopoiu de la Izvoarele Ploiesti, iar sculptorul iconostasului a fost Nicolae Profirescu din Maneci Ungureni; tot in anul 1954 sunt pictate icoanele Deisis si Sfintii Imparati Constantin si Elena. Nu se mai pastreaza nici icoanele existente in 1868, cele opt imparatesti (patru la femei, patru la barbati) si alte 12 mici (poate praznicare). Tot in anul 1954 s-a realizat si lucrarea de repictare a bisericii in interior, sub arhipastorirea Mitropolitul dr. N. Balan si prin grija preotului Virgil Gotia, parohul acestei parohii. Stilul picturii bisericii este in tehnica "fresca", bizantin, executata de pictorii Iosif Vasu, Vasile Raduceanu, Ioan Caraiman, Stefan Chioroianu.
Scenele iconografice din biserica sunt: pe peretele de nord al tindei este pictat Botezul Domnului; la sud Aratarea lui Iisus Mariei Magdalena; in naos, pe bolta, icoana Pantocratorului si Maica Domnului cu Pruncul in brate, in partea de sud a boltei Schimbarea la Fata; peretii naosului sunt impodobiti cu chipurile Sfanta Filofteia, Sfanta Ecaterina, Sfanta Paraschiva si Sfanta Cuvioasa Anastasia; pe bolta absidei de miazazi scena Nasterii Domnului si Venirea Magilor, iar braul e completat cu icoanele Sfantul Mc. Gheorghe, Sfantul Nicolae, Sfantul Valeriu, Sfantul Septimiu, Sfantu Vasile si Sfantul Ioan cel Milostiv; in altar, pe peretele de miazazi, este zugravita pisania, iar deasupra ei scena jertfei lui Avraam; pe peretele de miazanoapte scena vedeniei Sfantului Petru al Alexandriei, Cei trei capadocieni si Arhidiaconul Stefan; pe bolta icoana Maicii Domnului ca imparateasa pe tron cu Pruncul in brate, alaturi fiind Sfantul Spiridon si Sfantul Nicolae si cate un serafim de fiecare parte. Dupa aceste lucrari a fost facuta o noua sfintire a bisericii de catre Mitropolitul Ardealului, Iustin Moisescu, la 9 septembrie 1956.
In biserica se afla cateva piese de patrimoniu: Mineiul pe octombrie, din 1776; diferite Minee din anul 1804-1805; registrele matricole incepand din 1813; carti tiparite incepand din anul 1842 pana la 1900; o carte de medicina din 1844; un clopot mic vechi din anul 1475. Printre preotii slujitori cunoscuti ai altarului din Intorsura Buzaului se numara si: Matei Popa, originar din Ilieni, care a slujit timp de 30 de ani (1775-1805); Gheorghe Neagovici (cel batran), care a pus bazele unei "dinastii" de preoti ce au slujit in Intorsura Buzaului, fiind unul din ctitorii bisericii pe care a slujit-o intre 1805-1841 (hirotonit ca preot la Arad, a avut de sotie pe Maria si sase copii), a calatorit mult: Paris, Roma, Milano, Viena, Berlin si Ierusalim); Gheorghe Neagovici (cel tanar), fiul lui Gheorghe Neagovici senior, intre anii 1841- 1867; in predoslovie sunt amintiti si: Nicolae Stanciu, gociman sau epitrop, consilierii Moise Neagovici, cantaret, Nicolae Tohaneanu, Gheorghe Craciun, Radu Mocanu, Nicolae Blidaru, Nicolae Aldea, Toma Bularca, Irimie Neagovici, impreuna cu Gheorghe Neagovici junior, perioada in care s-a infiintat "fondul de bucate", s-a construit scoala cea noua (1875) si cu sprijinul lui Ioan Godeanu din Sacele s-a construit cafasul (podetul pentru cor) din biserica, in valoare de 1500 de coroane; Alexie Neagovici (Negoiescu), intre anii 1867-1903, slujind impreuna cu fiul sau, Gheorghe Neagovici (Negoiescu) jr., care l-a ajutat pe tatal sau, din mai 1892, si a ramas titular din 1914 pana in 1938 (din initiativa acestor doi preoti s-a format un fond din veniturile lor personale, pentru folosul bisericii, ce se va numi "Dania preotilor Alexe si Gheorghe Neagovici"); Gheorghe Cerbul, originar din Parau (Fagaras), a slujit altarul bisericii din Intorsura Buzaului intre anii 1914-1926, cand a fost numit preot in Miercurea Ciuc, unde in scurt timp a renuntat la preotie, devenind avocat si pretor; intre anii 1917-1924, preotul Gheorghe Neagovici (Negoiescu) a indeplinit si misiunea de protopop al judetului Treiscaune.
Urmatorul preot a fost Aurel Negoiescu (fiul lui Gheorghe Neagovici), 1939-1952. A fost transferat de la Gheorghieni, unde a zidit o frumoasa catedrala ortodoxa. El a terminat de zidit casa parohiala din Intorsura Buzaului. Datorita convingerilor sale politice, preotul Aurel Negoiescu a fost arestat si intemnitat la canalul Dunare-Marea Neagra, unde a murit in chip de martir. A urmat preotul Virgil Coltea, originar din comuna Rahau, Sebes-Alba (1952-1993). In cei peste 40 de ani de pastorire, preotul Virgil Coltea si-a castigat un binemeritat prestigiu, fiind un adevarat lider spiritual al intregii zone a Buzaului Ardelean. Intre anii 1952-1956 a renovat, electrificat si pictat biserica, resfintita la 9 septembrie 1956 de Mitropolitul Justin Moisescu. De asemenea, s-au facut lucrari la casa parohiala si la cele doua cimitire din Intorsura Buzaului, in cimitirul mare ridicandu-se o capela. Din 1993 si pana in prezent, preotul parohiei Intorsura Buzaului este Ciprian Popica, fiu al orasului. In anul 1994 a inceput constructia unei mari catedrale, amplasata in centrul urbei. In hrisovul pus la temelia Sfantului lacas se precizeaza: "Azi, una mie noua sute noua zeci si patru, ziua de noua octombrie din mila lui Dumnezeu se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul "Sfanta Treime", din Intorsura Buzaului I, de P.S.Sa Episcopul Ioan Selejan - "om trimis de la Dumnezeu" (Ioan 1,6), primul episcop al Episcopiei de Covasna si Harghita, aceasta fiind prima piatra de temelie a unei biserici asezata de P.S. Ioan Selejan - oficindu-se Sf. Liturghie de un sobor de preoti din Protopopiatul Sf. Gheorghe; se sfinteste de asemenea, monumentul eroilor ridicat din stradania credinciosilor, a Consiliului Parohial si a Consiliului Local, sub indrumarea pr. Popica Ciprian si a primarului Gheorghe Baciu care sustine biserica". Sfantul locas este proiectat in stil bizantin de arhitectul Margarint Chelbea, cu subsol pe toata suprafata, unde va exista o sala multifunctionala (sala de parastase, cantina sociala, biblioteca parohiala) si podisor lateral, ca si la Catedrala din Sibiu. Are 47,85 m lungime, 14,6 m latime, 43,0 m inaltimea totala la turla din mijloc si 32,0 m inaltimea turlei mici. Lucrarile de constructie, supravegheate de ing. Horatiu Pop si sing. Romulus Rotaru (diriginte de santier), au fost executate la inceput de SC Europa Com SRL (subsolul), continuate de o echipa condusa de Gheorghe Nitu (zidurile), iar turlele si acoperisul sunt realizate de o alta echipa cu multa experienta (a lucrat si in strainatate), condusa de Dan Bularca. Impunatorul edificiu este ridicat deja in rosu, cu sprijinul P.S. Ioan Selejan, al credinciosilor, al preotului si Consiliului Parohial. In randul ctitorilor se afla pr. calugar Pantelimon de la Sfanta Manastire Ghighia - Ploiesti, fiu al locului, nascut in Scradoasa - Intorsura Buzaului. Duminica, 3 februarie 2002, credinciosii ortodocsi din Intorsura Buzaului au participat la un moment sarbatoresc deosebit. P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei a hirotonit pe seama parohiei ortodoxe Intorsura Buzaului pe cel de al doilea preot, diaconul Traian Mitrofan, profesor de religie la liceul din oras. Tanarul preot este fiu al localitatii, absolvent al Facultatii de Teologie, iar sotia sa, invatatoare. Ca de fiecare data, credinciosii din Intorsura Buzaului, in frunte cu primarul orasului, Ghita Baciu, cu pr. paroh Ciprian Popica, la care s-au alaturat majoritatea preotilor din Depresiunea Buzaului Ardelean si pr. protopop al protopopiatului Sfantu Gheorghe, Gheorghe Ratulea, insotiti de corul parohiei, l-au primit pe vladica Ioan dupa traditie, cu paine si sare, cu flori si multa si mare dragoste si pretuire. La randul sau, P.S. Ioan a rasplatit multimea de enoriasi, care a umplut batrana biserica (o mare parte ascultand Sfanta liturghie la difuzoarele instalate in curtea bisericii), cu un bogat cuvant de invatatura, cu calduroase aprecieri despre vrednicia si statornicia in credinta a locuitorilor din Buzaie si cu promisiunea de a sprijini in continuare eforturile acestora de finalizarea lucrarilor de constructie la noua biserica. In realizarea acestui obiectiv, preotii Ciprian Popica si Traian Mitrofan au fost permanent sprijiniti de Consiliul Parohial, in urmatoarea componenta: Gheorghe Scoarta, Nicolae Bularca, Nicolae Timar, Viorel Zarnescu, Ghicu Neagovici, Ioan Gabor, Gheorghe Muntean, Ioan Ciobanu, Augustin Cristea, Nicolae Tohanean, Craciun Solomon, Iosif Suciu, Constantin Hermenean, Gheorghe Suciu, Vasile Bularca, Garofian Gaitan, Elena Baila, Margareta Bularca, Iosif Zarnescu, Constantin Baciu, Olimpiu Boricean, Romu Bularca, Gheorghe Boricean, Nicolae Muntean, Cornel Baciu, Gheorghe Serban, Victor Bularca, Nicolae Oltean, Gheorghe Gaitan, Vasile Timar, Mircea Sporea, Iulian Parvan, Dumitru Ene, Constantin Gaitan, Aurel Tudoran, Iosif Tohanean, Vasile Bocarnea, Romulus Rotaru, Gheorghe Banciu, Emilian Solomon, Gheorghe Popica, Dumitru Mocanu, Gheorghe Baciu, Ioan Boricean, Alexe Bularca, Marian Popica si Nicolae Muntean.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu