Ghid montan,muntii Ciucas.

Prezentare
      Muntii Ciucas fac parte din ramura sudica a Carpatilor Orientali. Limitele fata de muntii inconjuratori sunt reprezentate de raurile ce-l incercuiesc ca un inel, creand o denivelare de circa 1000 m fata de ianltimile maxime din masiv.
La est, cursurile superioare ale Buzaului si Teleajenului, despartite de pasul Boncuta-1078 m, detaseaza net masivul de culmile vestice ale masivului Siriu si de muntii Tataru, ceva mai scunzi, alcatuiti din coame domoale acoperite cu paduri si pasuni.
Spre sud, depresiunea Cheia, continuata catre nord-vest de cursul superior al Teleajenului si de culoarul Bratocei-1272 m, separa Ciucasul de muntii Grohotisu-1767 m si de prelungirile nord-estice ale acestora, Babesu-1468 m si Bobu Mare-1757 m.
In vest, limita propriu-zisa o formeaza paraiele Babarunca si Dalghiul, care il despart de cele doua proeminente- Tesla, 1613 m si Dungu, 1502 m. Tot Dalghiul este cel care inchide limita masivului Ciucas spre nord, intr-un curs domol, lasand de o parte si alta mici terase diferit cultivate, pasuni sau plopi si salcii. 
Trasee muntii Ciucas:
Cabana Babarunca-Cheia
Cheia spre-Cabana Muntele Rosu-fosta cabana Ciucas-Poiana Stanii-Valea Berii.
Poiana Dalghiului-fosta cabana Ciucas.
Poiana Stanii-Cheia.
Vama Buzaului-fosta cabana Ciucas.
Fosta cabana Ciucas-Poiana Stani.
 ACCES: DN 1, soseaua Bucuresti-Ploiesti, continuata cu DN 1a-Maneciu Ungureni-Cheia   
Drumul forestier Mogos-valea Pridvarea-valea Teleajenului pana la Poiana Stanei, care se desprinde din DN 1A, la km 131,5   
Venind de la Brasov, se poate folosi DN 1A pana la cabana Babarunca
Cai de acces: statiunea Cheia, Vama Buzaului, Zizin, Brasov  
Geologie

In regiunea muntoasa de la est de Valea Prahovei, masivul Ciucas, prin altitudinea lui de peste 1900 m si aspectul sau morfologic, constituie o personalitate geografica marcanta. El se detaseaza din nivelul general al inaltimilor muntoase inconjuratoare care staruie la 1400-1500 m, si atrage atentia de la departare, mai ales ca este marginit de abrupturi stancoase. Atat din sesul Brasovului, cat si din depresiunea Intorsura Buzaului,

   Ciucasul pare o veritabila cetate de piatra ce domina culmile ondulate, mai scunde, ale muntilor din jur. Dinspre sud, aspectul lui pare mai putin masiv, doar crestele crenelate ale Zaganului si proeminenta varfului Ciucas sunt tot atat de asemanatoare cu ruinele unui castel medieval.
   Treapta inalta a reliefului, extinsa intre 1400-1954 m, corespunde unei stive de conglomerate cu grosime de 500-600 m, de varsta albiana, cretacic mediu.Conglomeratele sunt alcatuite din pietrisuri si blocuri rotunjite de sisturi cristaline, gnaise, calcare, gresii etc., prinse intr-o matrice calcaroaso-grezoasa.In ansamblu, conglomeratele reprezinta rocile cele mai rezistente din regiune.
   Treapta mijlocie a muntilor este alcatuita din culmi cu inaltimi de 1000-1200 m.Ea corespunde unor roci mai putin rezistente-alternanta cu gresii, marne si sisturi marnoase de varsta barremian-aptiana, cretacic inferior.
   Treapta inferioara, mai putin omogena, corespunde unor roci putin rezistente-sisturi marnoase si argiloase, apartinand cretacicului superior.
Clima

    Clima masivului Ciucas este o clima de munte mai putin rece decat cea din masivele inalte ale Carpatilor, fapt care se reflecta si in extensiunea redusa a pasunilor alpine propriu-zise.  

Temperatura medie anuala a aerului este mai mica pe culmi, 2-4 gradeC si creste pe vai pana la 4-6 gradeC. Iarna, media lunii ianuarie se prezinta intre valorile de 6 si 8 gradeC, iar vara, media lunii iulie ajunge la 12-14 gradeC. Amplitudinea termica anuala atinge 10-20 gradeC.
Precipitatiile care cad sunt relativ abundente, dar prezinta variatii in privinta raportarii sezoniere.Daca media anuala este de 1000-1200 mm, iarna se inregistreaza 400-500 mm, iar primavara si vara 600-700 mm. In total, in timpul unui an se constata 160-180 zile cu precipitatii. Perioada cu cele mai putine precipitatii cuprinde sfarsitul verii si inceputul toamnei.
Stratul de zapada, destul de abundent, apare de obicei in luna octombrie, mentinandu-se pana in luna mai; perioada cea mai indicata pentru schi este insa ianuarie-martie.
            Durata de stralucire a soarelui este de circa 75 de zile pe an, dar numarul de zile in intregime cu cer senin este mai mic de 40 intr-un an, iar numarul de zile cu cer acoperit ajunge la 120-140 pe an.
Nebulozitatea oscileaza intre 6,5-7,0 zecimi, in raport cu altitudinea.
In masivul Ciucas, cea mai mare frecventa o au vanturile de vest si nord-vest, mai rar cele de sud-vest; orientarea culmilor modifica local directia vanturilor, canalizandu-se pe vai. Viteza medie anuala a vantului este de 4-5 m/s si chiar 7 m/s pe creste.

Flora

Primii pasi spre crestele muntoase ne poarta in zona padurilor bogate ce inconjoara muntele ca un brau. Ea este formata de padurile mixte in care predomina fagul(Fagus silvatica); asociat fagului intalnim carpenul(Carpinus betulus), frasinul(Fraxinus excelsior), ulmul(Ulmus carpinifolia), mesteacanul(Betula verrucosa), iar pe vai arinul(Alnus viridis) etc.

Dintre flori amintim: ghiocei(Galanthus nivalis), ciubotica cucului(Primula officinalis), floarea pastelui alba si galbena(Anemone nemorosa, A.Ranunculoides), brebenelul de munte(Corydalis cava), leurda(Allium ursicum), toporasul(Viola silvestris), mierea ursului(Pulmonaria molissima), laptele cucului(Euphorbia amygdaloides), feriguta(Polypodium vulgare), feriga ursilor(Pteridium aquilinium), macrisul iepurelui(Oxalis acetosella) etc.

Padurile de conifere sunt constituite masiv din molid(Picea excelsa).In Ciucas intalnim si zada(Larix decidua), in Zaganu si in jurul localitatii Cheia.Ceea ce caracterizeaza padurea de molid este abundenta muschilor si ferigilor. Dintre cele existente mentionam bradisorul(Lycopodium clavatum), degetarutul(Saldanella montana), clopotei(Campanula abienta), macrisul iepurelui(Oxalis acetosella). Alaturi de flori intalnim manatarca(Boletus edulis) si alte ciuperci.
Unde padurile au fost defrisate intalnim rugi de zmeura(Rubus idaeus), fragi(Fragaria vesca), desisuri de zburatoare(Chamaenerion angustifolium), degetar(Digitalis ambigua), iarba stupului(Melissa officinalis), iova(Safix capraea), socul rosu(Sambucus rubra) etc.
Alaturi de brazi intalnim ienupar pitic(Juniperus sibirica) si smirdar(Rhododendron kotschyi). In asociatie cu acestea apare afinul(Vaccinium myrtillus) si, mai rar, merisorul(V.vitis-idaea).
Dintre plantele care infloresc primavara tarziu intalnim brandusele de munte(Crocus heuffelianus), sisineii de munte(Pulsatila alba), ochiul gainii(Primula minima),

degetarutii(Soldanella montana), ciubotica cucului(Primula officinalis), stanjeneii de munte(Iris ruthenica), ghintura(Gentiana verna), anghelina(Primula longifloara), sclipetii de munte(Potentilla ternata), argintica(Dryas octopetala), garofitele de munte(Dianthus tenuifolius), bulbucii de munte(Trollius europaeus), romanita de munte(Anthemis carpatica), albastrele(Cenaturea pinnatifila), rusulita(Hieracium aurantiacum), luceafarul(Scorzonera rosea), trei-frati-patati(Viola arvensis).
Vegetatia ierboasa este compusa din iarba vantului(Agrostis rupestris), taposica(Nardus stricta), parusca(Festuca alpina), rogoz(Carex sempervirens) etc.
Pe stanci si grohotisuri plantele au culori mai vii si talie mai mica, se strang in pernite sau se adapostesc sub stanca.Mentionam clopoteii pitici de stanca(Campanula cochleariifolia), ochiul sarpelui(Eritrichium nanum), galbinelele de munte(Doronicum carpaticum), saxifragele(Saxifraga moshata), iarba rosioara(Silene acaulis), floarea de colt(Leontopodium alpinum) etc.

Hidrografie

Terotoriul masivului Ciucas este drenat de o serie de paraie ce apartin de trei bazine hidrografice diferite: al Buzaului, al Teleajenului si al Tarlungului.

Buzaul isi aduna apele prin intermediul a doua izvoare ce vin din directii diferite: paraul Fetei si Strambu cu numeroasele sale izvoare care isi au obarsia in versantul nordic al Ciucasului, vai seci si priporoase la obarsie, ca sub 1200 m sa devina viguroase; inainte de a culege pe dreapta afluentii Chirusca Seaca si Piscu cu Apa, paraul Strambu o ia brusc spre sud si apoi formeaza frumoasele chei dintre culmea Piatra Laptelui si muntele Strambu. Celalalt izvor al Buzaului, paraul Fetei, cu obarsia in culmile nord-vestice ale muntelui Tabla Butii, coboara iute spre nord printre culmea Vaii Stanei, in vest, si Tataru, in est, coteste putin spre apus si se uneste cu Strambu.
Teleajenul, cunoscut sub numele de paraul Berii.

Se afla la circa 1350 m altitudine si este marcat prin Fantana Nicolae Ioan.Apele Teleajenului patrund in depresiunea Cheia, curgand printre maluri joase, unde primeste, pe stanga, paraiele ce coboara din culmea Zaganu-Tampa, Gropsoarele si Zaganu-unite intr-unul singur, sub numele de Tampa.
Telejenelul, cel mai important afluent al Teleajenului, se formeaza in depresiunea de la Poiana Stanei, unde apele intrunite ale paraului Stanei, paraul Alb si paraul Cetatii se infratesc intr-un suvoi puternic formand Teleajenul.
Tarlungul dreneaza partea apuseana a masivului Ciucas prin doua paraie principale: Babarunca si Ramura Mica ce izvoraste de sub muntele Babesu. In lungul acesteia din urma coboara soseaua nationala din pasul Bratocea pana la cabana Babarunca. De aici, in aval, Tarlungul curge printr-o vale mai larga pana la Sacele, in depresiunea Barsei.

Fauna

Dintre animalele salbatice pe care le intalnim in masivul Ciucas,amintim ursul(Ursus arctos), mistretul(Sus scrofa), cerbul(Cervus elaphus), rasul(Lynx lynx),

lupul(Canis lupus), vulpea(Vulpes vulpes). Cele mici sunt reprezentate de jder(Martes martes), pisica salbatica(Felis silvestris),veverita(Scirius vulgaris), capra neagra(Rupicapra rupicapra), care este ocrotita de lege.
Lumea pasarilor o formeaza pasarile mici-privighetoarea(Luscinia megarhinchos), mierla(Turdus merula), pitigoiul(Parus major), cinteza(Fringilla coelebs), gainusa de munte, fluturasul de piatra(Tichodroma muraria) etc.Deasupra crestelor este domeniul uliilor(Accipiter nisus), vulturilor(Aegypius monachus), acvilelor de munte(Aquila). Zaganul(Gypaetus barbatus aureus), vulturul urias cunoscut in culmea Zaganu, este disparut de la noi din tara.
Dintre reptile mentionam vipera comuna(Vipera berus) si soparla de munte(Lacerta vivipara), iar dintre gasteropode, cele de talie mica.

Cabane muntii Ciucas:  

Cabana Silvia  

Cabana pensiunea Carmen 

Cabana Babarunca  

Cabana Muntele Rosu
ACEST ARTICOL A FOST EXTRAS DUPA PAGINA: CARPATI.ORG.