Saramas

Foto Alex I Neagoe

      Satul Saramas apartine comunei Barcani si este situat la est de Intorsura Buzaului si la nord de Sita Buzaului.

Prima atestare documentara: 1890, Saramasu (in surse eclesiastice romanesti, filie la parohia Borosneu Mic - Valea Mare).

Documente bisericesti din 1890 mentioneaza filia Saramasu a parohiei Borosneu Mic (Valea Mare). In 1896 localitatea avea 34 de familii cu 191 de suflete (98 barbati si 93 femei), iar peste trei ani, in 1899, 39 de familii cu 208 persoane, iar in 1903, 41 de familii cu 221 credinciosi.

Din punct de vedere administrativ, satul Saramas a apartinut comunei Barcani, iar din punct de vedere bisericesc de Valea Mare, ca filie pana in anul 1940. Dupa cedarea Ardealului de nord in 1940, teritoriul comunei Valea Mare a fost ocupat, dar satul Saramas a ramas in teritoriu necedat.

Pana in anul 1940, biserica din Saramas a apartinut, ca filie, de parohia ortodoxa din Valea Mare. Refugiat in filia Saramas, dupa cedarea Ardealului, preotul Ioan Albes, prin aprobarea
primita in 1945, a infiintat actuala parohie Saramas.

Din anul 1946, parohia va fi administrata de pr. Boris Caminschi, sub a carui pastorire se incepe constructia noii biserici, ce va fi sfintita in mod provizoriu in toamna anului 1948, de catre delegatul eparhial, protopopul Ioan Rafiroiu.

Biserica poarta hramul " Sfantul Nicolae" si este cladita din piatra, la temelie, si caramida, in forma de cruce, cu un turn la intrare si doua turle deasupra absidelor si este acoperita cu tigla. Mesterul care a lucrat biserica si a facut planul este Hermann Foith din Campina, Prahova, plan si deviz aprobat de Arhiepiscopia ortodoxa Sibiu. Biserica are urmatoarele dimensiuni: lungimea 15 m, latimea 9 m, inaltimea turnului 17 m, iar altarul are o adancime de 3 m.

In anul 1958 s-a pictat intreg interiorul bisericii in fresca stil bizantin de catre pictorul Iosif M. Vasu din Bucuresti, pictandu-se pe fata bisericii in exterior chipul Marelui Ierarh Nicolae, iar in partile laterale ale usii de la intrare, sfintii Apostoli Petru si Pavel.

In timpul slujirii pr. Brotea s-au realizat mai multe reparatii la cladirea bisericii si s-a ridicat clopotnita din curtea acesteia. Sfintirea bisericii s-a facut de sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului, la 8 septembrie 1952, in prezenta Mitropolitului Ardealului, Nicolae Colan, si a unui sobor numeros de preoti din parohiile invecinate.

Intre piesele de valoare documentar-istorica din biserica se afla Antimisul de la 1852, de la Episcopul Andrei Saguna, carti de cult: Ceaslov, 1901; Psaltirea, 1910; Octoihul Mare, 1912; Octoihul Mic, 1915. Intre cartile de biblioteca se gasesc: Note si meditatii asupra psalmilor, de dr. Gherasim Timus si Cele 14 epistole ale Apostolului Pavel, de Teofilact, Episcopul Bulgariei, din 1915. Ca obiecte artistice se afla iconostasul, praznicarul, tetrapodul, sculptate in lemn de tei in 1947 de maestrul Nicolae Profirescu din Maneciu-Ungureni.

Foto Alex I Neagoe

                        Preotul Boris Caminschi a fost rapus de o boala necrutatoare in anul 1949 si va fi inmormantat in curtea bisericii; a urmat Terente Radu (1949); Ioan Popescu (9 mai 1950 - 10 ianuarie 1952) - cel ce a facut icoanele iconostasului, doua tetrapoade, doua policandre si stranile, apoi a fost transferat la parohia Prejmer; Alexe Apafi (1952-1959 - transferat la Bacel), care a ridicat cafasul, in 1954-1955 a construit casa parohiala, pe care a ocupat-o in 1958; tot in 1958 a fost pictata biserica de catre pictorul Iosif Vasu; Septimiu Brotea (1959-1968) din Mateias a facut urmatoarele lucrari: 1962 - s-a podit din nou biserica; 1963 - s-a returnat clopotul si s-a mai cumparat unul de 150 kg, facandu-se si o clopotnita in fata bisericii; Dumitru Comsa (1968-1974); Ioan Banciu (1974-1993); Vasile Pavaluca (1994-1999); Adrian Cocarta (1999 - 2002); Ioan Stroie (2002 si in prezent). In timpul pastoratiei sale, pr. Adrian Cocarta a efectuat mai multe lucrari de renovare a bisericii (inlocuirea ferestrelor cu unele tip termopan, repararea acoperisului, montarea de grilaje la usi si ferestre etc.) si a casei parohiale. Paralel cu activitatea pastorala, pr. paroh preda si ore de religie la ciclul gimnazial de scoala.

In timpul sfintelor posturi de Craciun si Pasti se fac masluri de obste, cu participarea mai multor preoti din imprejurimi. In 1947, parohia avea 14,6 ha teren agricol, din care 7 ha pasune.

In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi la scoala (cu predare in limba romana) 119 copii, din care 22 in ciclul prescolar, 45 in cel primar, iar 52 in cel gimnazial. Industria casnica taraneasca se mai practica in 1984, pastrandu-se obiceiul amenajarii locuintei cu piese traditionale sau al purtarii portului popular.
ACEST ARTICOL A FOST EXTRAS DUPA PAGINA: CRESTIN ORTODOX.RO