Istoria invatamantului Intorsurean.

Scoala romaneasca din Intorsura Buzaului isi are destinul, de la inceputuri, legat de istoria parohiei ortodoxe. In anul 1854 este mentionata cladirea scolii, aceasta fiind insa mai veche. Printre cei care au contribuit la ridicarea bisericii, in 1840, a fost si Moise Neagovici, dascal si cantor. Intr-o dare de seama de la inceputul anului 1854, se consemneaza urmatoarele: "cercetandu-se si scoala, s-au aflat in stare buna, si copii umblatori in scoala, nr. 70, care cercetandu-se de invatatura, se arata a merge bine". In 1868, cladirea construita din lemn avea doua odai, iar pentru intretinerea invatamantului i se atribuiau de la popor 108 ferdele de bucate pe an. Primii dascali cunoscuti au fost cantaretii Moise Neagovici (1820-1861), Gheorghe Veverita din Harman (judetul Brasov), Eremia Neagovici, Ioan Sarbu, Solomon Barbu, Nita Zugravu, E.Dogariu, Ioan Comanescu din Satul Nou, pana in 1866. In darea de seama din 11 noiembrie 1864 a fondului scolar erau indemnati si alti poporeni sa se inscrie la scoala, "caci pentru binele, luminarea si fericirea tinerimii" s-a infiintat aceasta fundatie. Dascalului i se asigura un salariu de 50 florini, lemne si locuinta. "Fundatiunea scolastica" infiintata in 1866 "pentru acoperirea lefei invatatoresti" avea un fond de 515,6 florini. Inventarul este semnat de preotul paroh Alexie Neagovici, de epitropul Nicolae Bularca si de membrii comitetului parohial: Ioan Solomon, Nicolae Dragomir, Alecsandru Bularca, Mihai Socsi, Alexie Munteanu, Ioan Juga, Dumitru Olteanu, Nicolae Aldea, "prin Ionu Nicoara, functionariu".

Intre anii 1873-1874 s-a construit noua scoala. Numarul elevilor scolarizati in 1874 era de 100-120 de elevi. In anul 1893, in centrul comitatului Trei Scaune, doar la Dobolii de Jos mai exista scoala romaneasca. Supravietuisera doar scolile romanesti de sub munte, printre care si cea din Intorsura Buzaului.

Din inventarul intocmit in anul 1893 rezulta ca scoala avea 25 de banci, 38 "aparate fiscale" (posibil de socotit), 30 "table de cetire" si alte bunuri in valoare totala de 2000 de florini. Din totalul de 383 de elevi de varsta scolara, doar 232 au frecventat cursurile. Dintre acestia, 38 au obtinut calificativul "distins", 78 "bun" si 116 "debil". Marea majoritate a elevilor (200) aveau toate manualele scolare, 34 "in parte", neexistand elevi fara sa aiba carti. Incepand din 1874 pana in anul 1906, in Intorsura Buzaului a functionat ca invatator Gheorghe Zaharia, personalitate culturala remarcabila a zonei buzoiene. In 1890, marindu-se numarul copiilor din Ciumernic (filie a Intorsurii Buzaului), a fost inchiriata acolo o camera cu pamant pe jos, amenajata apoi ca sala de clasa, unde dascalul Zaharia mergea de 2 ori pe saptamana (la 7 km) ca sa-i invete pe copii cititul, scrisul si socotitul. Intr-o inspectie din anul 1892, subinspectorul scolar Berecz Gyula din Sfantu Gheorghe a constatat, la Intorsura Buzaului, ca scoala are doua sali de clasa si locuinta pentru invatatori. Despre starea buna a scolii si a invatamantului de aici, va scrie in lucrarea sa: Despre investigatiile de invatamant din judetul Treiscaune (in urma maghiarizarii), unde are cuvinte de lauda despre dascalul Gheorghe Zaharia, care "a desfasurat o frumoasa activitate didactica, pedagogica si literara". De numele invatatorului Gheorghe Zaharia se leaga si scrierea unei carti de citire pentru elevi, precum si initiativa, impreuna cu alti sateni luminati, a infiintarii unei "reuniuni de ajutor" care imprumuta bani pentru rascumpararea loturilor de pamant.

Intrucat nu existau manuale (doar cartile lui Ioan Popescu, aparute in 1868 si 1874, cu ortografie veche si cu slove chirilice), dascalul Zaharia a redactat o "carte de citire" in 3 parti (pentru clasele II, III si IV), cu "dorinta vie de a ridica poporul, fara mari pretentii literare". Cartea a fost recomandata de Reuniunea Invatatorilor Romani din districtul al X-lea Brasov. In prefata arata ca nu-si atribuie meritul de a fi scris o lucrare complet originala, ci doar a adaptat materialul la nivelul de intelegere al elevilor sai. Cartea a aparut inainte de 1888, avand ca referenti pe invatatorul Ioan Dogariu din Sacele si pe Ioan Dariu din Brasov. Tiparirea s-a facut la Tipografia Arhidiecezana din Sibiu (1891), aparitia ei fiind anuntata in Gazeta Transilvaniei din 18/30 august 1891 si in Telegraful Roman din 29 octombrie 1891.

Pe langa calitatile pedagogice, invatatorul Zaharia a fost si un bun patriot. In anul 1896, cu prilejul "mileniului" maghiar, el a ridicat steagul romanesc pe acoperisul scolii, ca semn de protest si ca dovada ca natiunea romana a fost si va dainui aici de-a pururi. In deceniul opt al secolului al XIX-lea a luat fiinta Reuniunea invatatorilor romani ortodocsi din Districtul X Brasov, care avea 4 despartaminte si anume: Despartamantul I si II Brasov, III Bran si IV Treiscaune. Deviza Reuniunii, cuprinsa in statutul aprobat in anul 1878, era: "Cultura ulterioara (in sensul de dupa absolvirea scolii) pedagogicodidactica a invatatorilor si asa ridicarea scolii noastre populare la o stare mai buna si la o reala (autoritate) mai mare". In vederea realizarii obiective, incepand din 1886, Reuniunea si-a publicat propria revista, intitulata Scoala si familia, la care au fost abonati toti membrii reuniunii. Intre anii 1885-1914, invatatorul Gheorghe Zaharia a fost si presedintele "Reuniunii invatatorilor din tractul Treiscaunelor". In anul 1891, la scoala din Intorsura Buzaului a fost infiintat un al doilea post de invatator, iar in 1906 este construita o a treia sala pentru cursuri, pe terenul donat de invatatorul Gheorghe Zaharia. Au predat pr. George Neagovici (pana in 1924) si Ioan Neagu din Poplaca (Sibiu). Concursul pentru infiintarea unui post de notar la Intorsura Buzaului il publica Gheorghe Zaharia, invatator pensionat din Intorsura Buzaului, la 8 mai 1909, in Gazeta Transilvaniei:

"In comuna mare, curat romaneasca, de vreo 700-800 familii, Buzeul (Magyar Bodzo), s-a infiintat al III-lea post de notar, pentru care este publicat concurs cu terminul de 26 iunie a.c., in foaia oficioasa din Trei Scaune (Haromszek), (SzepsiSzentgyörgy) Sfantu Gheorghe. Aviz notarilor romani calificati". In 1899 numarul elevilor inscrisi era de 555, dintre care 217 frecventau cursurile solare. Plata invatatorilor se facea "in natura" la sfarsitul anului, in schimb autoritatile scolare raportau plata integrala a salariului oficial. La un control facut in anul 1893, de catre delegatul subprefectului Vajna Miklos, pentru a verifica salariul primit de invatatori, Gheorghe Zaharia a declarat ca a primit salariul integral, pentru ca scoala din Intorsura Buzaului sa nu fie desfiintata, cum s-a intamplat in alte localitati. Din anul 1900 pana in 1946, invatator principal a fost Nicodim Bagiu din Dobarlau. In 1910 este trimis in mod definitiv un al doilea invatator, pe nume Gheorghe Iordache, din Brasov. Inscriindu-se in viata nationala romaneasca a Transilvaniei, romanii din secuime apar in Gazeta Transivaniei si ca binefacatori ai tinerimii studioase, prin "colectele" de bani care se organizau in acest sens in epoca. Aflam astfel, din informatia publicata la 29 decembrie 1899 ca pentru masa studentilor "de la scoala medie si superioara din Brasov" s-au facut colecte si au contribuit preoti din zona printre care si Alex Negoiescu din Intorsura Buzaului. In anul 1904 s-a constituit Fundatia "Fratii Alexe si George Neagovici-Negoiescu", in valoare de 400 de coroane, destinata asigurarii salariului pentru invatatorii de la scoala confesionala in limba romana Dupa Marea Unire din 1918, invatamantul de stat in limba romana s-a dezvoltat si intarit prin sporirea numarului de elevi si cadre didactice si dezvoltarea bazei materiale. Continuand buna traditie a invatamantului romanesc din localitate si necunoscand dificultatile celorlalte scoli din zona din anii 1940-1944 si din timpul Regiunii Autonome Maghiare, scolile din Intorsura Buzaului, impreuna cu Biserica si Casa de Cultura au contribuit la educarea si formarea generatiilor de tineri din comuna, la pastrarea si afirmarea culturii si spiritualitatii rominesti in curbura interioara a Carpatilor.

Scoala generala nr. 1 - Intorsura Buzaului este continuatoarea scolii confesionale ortodoxe. Constructia celei mai vechi dintre cladirile actuale ale scolii este finalizata in anul 1929, iar realizarea ei se leaga de numele invatatorului Nicodim Bagiu, activ intre anii 1900-1936, primul cadru didactic care a obtinut gradul I. In anul scolar 1929/1930 sunt inscrisi 138 de elevi. In anul 1945 scoala avea un numar de 267 de elevi, iar in anul scolar 1964/1965 erau inscrisi un numar de 503 elevi. Din 1968/1969, scoala functioneaza impreuna cu proaspatul infiintat "Liceu de cultura generala". Din 1979/ 1980, despartindu-se de liceu, Scoala generala nr. 1 devine institutie de sine statatoare. An de an, activitatea scolii se imbogateste cu numeroase premii la concursurile judetene si nationale, la olimpiade scolare, afirmandu-se cu o identitate proprie in viata orasului si a judetului. Intre timp, scoala se imbogateste cu doua cladiri, una data in folosinta in 1972 iar ultima in 1998, ambele fiind dotate cu laboratoare, sali de clasa si biblioteci.

In anul scolar 2000/2001, Scoala generala nr. 1 din Intorsura Buzaului are inscrisi 864 de elevi - 397 in invatamantul primar si 467 in invatamantul gimnazial. In scoala activeaza un numar de 53 cadre didactice. Printre profesorii si invatatorii autori de lucrari si manuale scolare si cursuri universitare se numara: Maria Potcovaru Monografia Deprsiunii Intorsura Buzaului: Maria Prahoveanu, Consideratii istorice privind populatia si asezarile din zona Intorsurii Buzaului, manuscris; Iancu Zaharia, profesor emerit, Cluj-Napoca, Biografia invatatorului George Zaharia

din Intorsura Buzaului, manuscris; Mariana Bobes, Marcela Stroe, Aspecte din evolutia invatamantului romanesc in zona Intorsurii Buzaului, manuscris; Gheorghe Neagovici- Negoiescu, Cronica comunelor Buzae in general, in special a comunei bisericesti si politice Intorsura Buzaului, in Depresiunea Intorsurii Buzaului, Brasov, 1947; Gheorghe Radu, Viata bisericeasca ortodoxa in Depresiunea Intorsurii Buzaului, manuscris; Marinela Bularca, Depresiunea Intorsurii Buzaului. Descriere geografica si economica si Sita Buzaului. Monografie, manuscris; Maria Baila, Discurs ecleziastic ortodox si viata cotidiana in Trei Scaune. 1750-1850, manuscris, si alte studii. In anul 2001, echipa de elevi de la Scoala generala nr. 1, pregatita de profesorii Silviu Balcos, Vasile si Silvia Bumbac si

Elena Popica a castigat locul 3 in Europa la un concurs organizat prin Internet sub egida Comunitatii Europene, la sectiunea pagini Web. Liceul "Nicolae Balcescu" este o institutie relativ noua. Odata cu declararea, in anul 1968, a Intorsurii Buzaului ca oras, in urma demersurilor facute de mai multi profesori s-a infiintat "Liceul de cultura generala". Infiintarea acestui liceu a fost o necesitate, deoarece multi elevi, dupa terminarea claselor I-VIII, paraseau zona pentru a-si continua studiile in alte parti. Primele cursuri au inceput la 15 septembrie 1968, director fiind Mariana Bobes. In cursul anului scolar 1979/1980 liceul s-a mutat in noua cladire iar incepand cu anul 1980/1981 liceul se va numi "Liceu industrial", schimbandu-se profilul din uman si real in profil mecanic si electrotehnic.

Multi dintre absolventii liceului si-au continuat studiile in unitatile de invatamant superior, unii dintre ei devenind specialisti. Intre acestia se numara: inginerii Adrian Popica si Catalin Morar; medicii Iuliana Crisbatean (veterinar) si Radu Rusu; ofiterii Gheorghe Stroie, Mihaela Hermenean, Alin Iagar; profesoara Anca Isaila; jurist Manuela Brutca si preot Ciprian Popica.

Din anul scolar 1991/1992, liceul devine Grupul Scolar "Nicolae Balcescu", avand clase cu profil real si uman dar mentinindu-se si vechile profile, electrotehnica si mecanica. Pe langa acestea s-au infiintat si clase profesionale cu o durata a studiului de doi ani, la profilul mecanic-auto si lacatus mecanic. S-a continuat modernizarea liceului prin infiintarea unui laborator de informatica, cu 8 calculatoare si dotarea laboratoarelor de fizica, biologie, chimie, istorie. Biblioteca are un fond de 11.695 volume.

Liceul s-a remarcat in viata urbei prin cercuri literare si stiintifice, formatiile de arta dramatica, drumetii si excursii cu caracter instructiv-educativ. Din 1992 se editeaza pentru o scurta perioada de timp revista Adolescenta. Dintre generatiile tinere care au absolvit liceul, multi isi vor continua studiile in centre universitare importante din tara. Printre acestia sunt si profesorii: Maria Baila, Luminita Bobes, Sorin Bularca, Sebastian Popica, Stefan Urda, Cristina Bratu; medicii: Sebastian Bularca, Luminita Rosca; preotul Marcel Murea, ofiterul Adrian Enache, inginerul Claudiu Morar, economistul Horatiu Bratosin. Directorii liceului, de-a lungul timpului, au fost: Mariana Bobes - profesoara la Scoala generala din Intorsura Buzaului din 1950, iar din 1964 este numita directoare a aceleas scoli, functie detinuta si dupa transformarea scolii in liceu. A condus aceasta unitate timp de 16 ani. Constantin Popica - a fost profesor de fizica si director al liceului in doua etape: 1979- 1982; 1987-1992. A absolvit studiile superioare la Cluj, Facultatea de fizica. Maria Potcovaru, profesoara de geografie (1982-1984); Ioan Paul Voinescu - a fost director in perioada 1984-1987. A absolvit Facultatea de Matematica. A ocupat si functia de inspector in cadrul Inspectoratului Scolar Judetean Covasna. Marilena Bularca a detinut functia de director in perioada 1992-1997. Absolventa a Facultatii de Geografie din Oradea. Este cea care va incepe actiunea de modernizare a liceului. Cornel Idomir a fost director in perioada 1996-2000.

Este absolvent al Facultatii de Filologie din Cluj. Din anul 2000 este director Leca Bancila, profesor de istorie, presedintele Asociatiei cultural-stiintifice "Carpatii Rasariteni" si membru in alte asociatii culturale, civice si profesionale. Situat intr-o zona necooperativizata, orasul Intorsura Buzaului s-a dezvoltat prin industria casnica, stimulata de infiintarea Cooperativei mestesugaresti "Arta Covasnei", unde sute de gospodine au creat, la razboiul de tesut, adevarate bijuterii de arta romaneasca. In oras isi desfatoara activitatea urmatoarele institutii culturale. Biblioteca oraseneasca, cu o vechime de peste 50 de ani si un fond de carte de 30.800 volume, continuand in forme actualizate activitatea bogatei biblioteci parohiale si a celei infiintate de ASTRA. Casa oraseneasca de cultura (director Costica Olteanu) este gazda si organizatoare a numeroase manifestari culturale, cu formatiile proprii - in randul carora se distinge corul condus de Tatiana Teaca - si cu alte ansambluri, formatii si solisti, profesionisti si amatori din tara si strainatate.

Ansamblul folcloric profesionist "Ciobanasul" (conducatori Eugenia si Romica Blegu), infiintat in anul 1969, din dorinta perpetuarii bogatei creatii folclorice muzicale si coregrafice din Depresiunea Buzaului ardelean, zona de interferenta geografica si spirituala, intre provinciile istorice ale Romaniei. Odata cu asumarea, in 1993, a statutului de ansamblu profesionist, conservarea si valorificarea in cadrul unor spectacole a acestor traditii romanesti au capatat noi valente, cu implicatii artistice al caror ecou reverbereaza in numeroasele participari la manifestari de gen din tara si din Jugoslavia, Ungaria, Italia, Irak si Republica Moldova.

Clubul elevilor (director Ciprian Popica), in cadrul caruia functioneaza cu rezultate deosebite mai multe cercuri. Viata culturala locala se remarca prin organizarea Festivalului folcloric "Ciobanasul", ajuns la editia a 29-a. Pline de farmec si datatoare de speranta sunt cele doua ansmbluri folclorice ale copiilor, "Romanasul" (condus de Mina Urda) de la Scoala generala si "Mladite intorsurene" (condus de Rodica Boieru). Cu sprijinul Inspectoratului pentru cultura al judetului Covasna, incepand din anul 1997, la Intorsura Buzaului se organizeaza anual Simpozionul national de arta plastica (pictura, sculptura), lucrarile realizate cu aceste ocazii urmand sa estetizeze interioarele si exterioarele edificiilor din oras, cat si o alta manifestare intitulata "Traditie si continuitate in curbura Carpatilor". Sub conducerea lui Marian Popica exista si un centru de pictura de icoane pe sticla unde se initiaza multi dintre elevii scolilor din oras, unii devenind deja nume cunoscute (Alina Popica, Alina Stroe), alaturi de nume precum Vasile Petrescu si Petre Gaitan. Printre personalitatile marcante ale orasului se numara: Gheorghe Zaharia (1851-1932), invatator. S-a nascut la 19 noiembrie 1851 la Tarlungeni, Brasov. A terminat Scoala primara din Tarlungeni si Brasov si 2 clase de liceu in acelasi oras. In anul 1873 frecventeaza Scoala de invatatori din Sibiu. Din toamna anului 1874 este invatator conducator in comuna Intorsura Buzaului. Odata cu legea Trefort, care prevedea ca obligatorie limba maghiara in toate scolile (indiferent de confesiune), fiind scoase din uz toate manualele in limba romana, Gheorghe Zaharia redacteaza doua carti de citire pentru clasele II-IV care primesc aviz favorabil de la Budapesta (Carte de cetire pentru scoalele primare romane, partea I si a II-a, Brasov, 1891). A desfasurat o vasta activitate culturala, sociala si de interes economic si national. A intervenit pentru improprietarirea taranilor. In 1919-1922, Gh. Zaharia este ales primar in comuna Intorsura Buzaului. Impreuna cu Ioan Negot si Irimie Ticusan a initiat confectionarea tiglelor din ciment in Buzaie, punand bazele unei mici intreprinderi; pentru ca oamenii sa poata cumpara loturile de pamant a pus bazele Reuniunii pentru acordarea de ajutor banesc - prima institutie de acest fel din Transilvania. Impreuna cu preotul protopop Gheorghe Neagovici-Negoiescu a fost liderul populatiei romanesti din localitate in anii care au premers si cei care au urmat Marii Uniri de la 1918. A trecut la cele vesnice la 26 mai 1932. Constantin Sporea (1876-1947), cunoscut pedagog si om de cultura hunedorean, s-a nascut la Acris, profesor in Vama Buzaului. A fost director al Scolii Normale din Deva, autor al mai multor studii si lucrari de pedagogie si al unor lucrari beletristice cu caracter educativ, cum sunt piesele: Taranul boier, Ispravile lui Vanturescu, Ziua Unirii s.a. S-a distins ca fruntas astrist, publicist, animator al vietii culturale si stiintifice din zona, prieten cu mari personalitati publice ale vremii.

Alexandru Tohaneanu (1907-1988), profesor universitar doctor, critic de arta, pedagog, s-a nascut la Intorsura Buzaului. A fost licentiat in arte plastice, psihologie; doctorat in filozofie si litere. A activat la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" in calitate de conf. univ. apoi prof. univ. dr. la Institutul Pedagogic din Bucuresti si la Institutul Central de Perfectionare a Personalului Didactic. Este autor de cursuri universitare, studii si articole. Din 1962 incepe sa

publice Jurnalul sau extraordinar, ajuns la 62 de volume, ce cuprind 45.000 de desene, reprezentand mari figuri de slujitori ai invatamantului romanesc, portrete ale unor cunoscuti oameni de cultura, desene ale unor constructii vechi si noi din intreaga tara. Ghita Baciu (1913-1999), poet taran, a fost un carturar autodidact, nu a urmat decat primele cinci clase primare (doua in satul natal si trei la Intorsura Buzaului). Intre 1935 si 1945 (fara 1939) a slujit in Armata Romana. A publicat in ziare si in volume: Dorul soldatului, Patima razboiului, Fata si feciorul, Povestea copilariei mele si doine din razboi - ampla auobiografie versificata. Tatal sau, Gheorghe, si unchiul sau, Alexandru, au avut, de asemenea, preocupari pentru literatura.

Timotei Traian Tohaneanu (1915-1998), monah, a intrat in 1945 in obstea Manastirii Brancoveanu din Sambata de Sus, condusa atunci de parintele Arsenie Boca. A studiat la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca; s-a remarcat in manastire prin infiintarea stupinei de albine si prin reluarea traditiei picturii pe sticla, lucrand mai intai ca autodidact si colectionar de icoane, intre 1958 si 1965, iar apoi infiintand o adevarata scoala a picturii pe sticla. Doua tematici a abordat in cadrul picturii, iconografia ortodoxa si istoria nationala si a avut numeroase expozitii in tara si strainatate.

Veniamin Gheorghe Tohaneanu, monah, s-a nascut la 23 ianuarie 1920 intr-o familie cu opt copii, din care patru (doi baieti si doua fete) au ajuns monahi, si a intrat in obstea Manastirii Brancoveanu in iulie 1945; la 15 august 1946 a devenit rasofor, la 15 august 1948 a depus voturile monahale, la 15 august 1950 a fost hirotonit ierodiacon, iar la 15 august 1953 este hirotonit ieromonah si duhovnic. Din 1973 este arhimandrit, iar din 1981 exarh in eparhia Sibiului; foarte bun gospodar, a facut numeroase amenajari pentru manastire, a imprejmuit-o cu gard si a reconstruit incinta brancoveneasca.

Vasile Negot (1910-1999), economist, pictor, este nascut in Intorsura Buzaului. Intre 1945-1970, lucreaza la Uzina "Steagu Rosu" Brasov la serviciul contabilitate; a pictat peisaje, biserici, grafica, icoane. S-a remarcat prin monografiile realizate despre zona Intorsurii, lucrare in 4 volume. Ioan Oliviu Bobes, profesor, a fost un devotat animator al vietii culturale din zona Depresiunii Buzaului, a condus si indrumat trupe de teatru, brigazi artistice si grupuri satirice de amatori, atat in scoli cat si in caminele culturale din zona. Nicolae Cordos, istoric, international de rugby, s-a nascut in Intorsura Buzaului la 10 octombrie 1938 si a decedat la Cluj- Napoca in martie 2002. A urmat studii secundare la Brasov si universitare la Cluj (1963). Muzeograf principal (1973), director (1978-1990) si sef de sectie la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, respectiv Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj (1991). A publicat lucrarile: Miscarea memorandistica in documente (1885-1897) (1973) - coautor; .e Hungary Policy of Magyarisation in Transilvania 1867-1918 (1994) - coautor; Documente privind miscarea nationala a romanilor din Transilvania vol. I-II (1997-1998) - coautor; Transilvania (1867-1947) (1999) - coautor.

Sabin Dragoi, (1894-1968), compozitor si folclorist, membru corespondent al Academiei, profesor de muzica la Deva, este legat de numele orasului pentru ca a cules un numar de colinde de la cativa interpreti de muzica populara din Intorsura Buzaului. Dorin Coltofeanu s-a nascut la 20.VIII.1950, pictor. A avut expozitii personale la Roma in 1986,1995, Bucuresti, Spania, 1994. Adrian Petrescu, prim solist al Filarmonicii "George Enescu" din Bucuresti, un virtuos al oboiului, nascut in Intorsura Buzaului. Ghita Baciu, economist, primar al orasului Intorsura Buzaului, dupa 1989. Este vicepresedinte al Consiliului Director al Asociatiei Oraselor din Romania, presedintele Filialei Covasna a Partidului Democrat, vicepresedinte al Ligii cultural-crestine "Andrei Saguna", membru al Adunarii Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei (1997-2001), sustinator al proiectelor culturale locale si al realizarii unor obiective de investitii economice, urbanistice, sociale si culturale.

Cronica orasului inscrie in filele ei de aur si alte nume precum: invatatorii si profesorii Nicodim Bagiu, Valeria Burlea, Nina si Iacob Tihoarca, Mariana Bobes, Aurel Urda, Gheorghe Bularca, fost director al Caminului cultural si solist de muzica populara, Maria Voinea, medic, Aurel Tudoran, Sergiu Manolatos si Constantin Trifan - fosti primari Aurel Badiu si Ioan Brutca - juristi, alti specialisti precum Teofil Bularca, Constantin Lambrino, Emilian Banita, Gilea Bratu, Ioana Peteo, Ioan Brie-Tohaneanu, Camelia Popica, Petru Gaitan, Tiberiu Hermeneanu, Gabriel si Georgeta Potcovaru, Maria Tohaneanu (din Floroaia Mare) s.a.
ACEST ARTICOL A FOST EXTRAS DUPA PAGINA: CRESTIN ORTODOX.RO